Eeee..desi a trecut ceva vreme de cand m-am intors din Togo, vreau sa povestesc acum despre lucrurile pe care le-am descoperit acolo timp de trei luni. Sa incep cu inceputul..
Ruta a fost in felul urmator: Romania - Anglia - Maroc (escala) - Togo - Maroc (escala) - Italia - Brazilia - Italia - Romania.
Data plecarii: 31 Noiembrie 2009.
Entuziasmul, emotiile si teama au inceput intens inca de cand am plecat din Cambridge spre aeroportul Heathrow de langa Londra. Ma astepta o calatorie lunga. Patru ore pana in Casablanca si inca trei pana in Lome, Togo. Avea sa fie cea mai lunga calatorie cu avionul de pana atunci. Pana la Casablanca am avut o vecina de scaun care mergea frecvent acolo avand sotul stabilit in Maroc. Pana sa aterizam am stat putin cu grija ca poate nu voi ajunge la timp pentru a prinde avionul pentru Lome, diferenta de timp fiind foarte scurta. Asa ca m-am vazut alergand pe coridoarele aeroportului pana la poarta care ma va "catapulta" in draga Africa. O alta grija era ca nu cumva Rodrigue, membru AIESEC Togo, sa fi uitat sa ma astepte in aeroport. Totul bine pana aici.
Din momentul in care am coborat din avion am simtit, defapt m-am simtit altfel..in sensul ca am plecat cu gandul ca voi gasi doar bine si frumos acolo. Si am avut mereu gandul de a fi foarte toleranta si deschisa la tot ce voi intalni, cultural vorbind. Aerul..doamne ce aer! dulce si aromat cum n-am mai intalnit niciodata. De-a dreptul special. Este foarte greu de descris aerul de acolo, dar este primul element care m-a impresionat si care m-a facut sa imi doresc sa descopar mai mult.
Am aterizat in Lome la ora 3 dimineata. La aeroport ma asteptau Rodrigue, Leon, viitorul meu sef si inca un membru AIESEC. Atunci a fost primul moment in care m-am lovit de bariera de limba. Togolezii vorbesc limba franceza pe care eu o bajbaiam la acel moment. In acea noapte am stat la un hotel unde AIESEC avea o conferinta de "bun-venit" noilor membri recrutati. Am dormit cateva ore in camera cu inca doua fete, cu teama ca o sa ma manance gandacii, paienjenii, ca o sa se incolaceasca serpii pe mine..:))) Asta vazusem la televizor ca inseamna Africa. Nici vorba despre asa ceva! A doua zi m-am trezit de dimineata cand i-am cunoscut pe Sam si David, cu care mai traziu am devenit prietena si am legat niste legaturi pe care sper sa le pastrez mult timp de acum incolo. La micul dejun am mancat paine si am baut o cana de cacao cu lapte. Mai tarziu am participat la sesiunea de inchidere a conferintei unde am spus cateva cuvinte de incurajare noilor membri AIESEC.
La pranz am mancat orez simplu foarte picant gatit de Sam. Atat de picant incat nu am putut sa mananc decat cateva linguri si am baut un litru de apa. La masa am stat cu David, care dupa m-a condus in bucatarie si m-a lasat sa spal vasele impreuna cu un tip care le spala cu detergent, eu le limpezeam si altcineva le stergea si le aseza. A spus el ca vrea ca in prima mea zi sa fac ceva "togolezesc" :)))Crezand poate ca in Romania nu se spala vasele la mana. Nu m-a deranjat deloc, ba chiar mi-a facut placere pentru ca acolo eram printre ei si am avut ocazia sa ii cunosc.
Spre seara am plecat in Lome unde am fost condusa de catre Rodrigue si Sam acasa la seful meu, unde am locuit pe toata durata celor trei luni. Seful meu m-a intampinat si el in campusul universitar unde sosisem cu autobuzul. Pana la el acasa am mers cu motocicleta. Sam si Rodrigue au venit cu noi pentru a ma ajuta cu bagajul. Asa de mult mi-a placut sa vad orasul seara si atat de impresionata am fost de energia si viata de acolo, culorile, caldura, briza serii, din nou mirosul..incat m-am indragostit de Togo din prima seara.
Ajungand "acasa" mi-am vazut camera, am cunoscut-o pe Fatima, menajera, dupa care am mers impreuna cu seful meu la fratele sau ca sa mancam. Acolo am cunoscut familia fratelui sau, sotia si cei doi copii. Am mancat orez cu sos de legume si pui si am baut o bere, Eku Bavaria. Interesant pentru mine a fost ca, atunci cand am vrut sa ma spal pe maini, servitoarea sa imi aduca la masa un lighean cu apa si dero si inca unul cu apa simpla pentru limpezire. Pentru ei servitoarele fac totul, ei nu misca niciun deget. Femeile ajuta la treburile casei, dar mai mult la bucatarie. Pe seara m-am intors acasa, foarte obosita, pentru ca totul fiind atat de diferit: oamenii, mediul, transportul, limba care ma obosea foarte tare pentru ca trebuia sa ma concentrez ca sa intelg si sa reusesc sa comunic. A doua zi la 6:30 m-am trezit ca sa ma pregatesc sa merg la lucru. Prima mea zi de lucru in Lome, Togo despre care VA URMA..
Foto 1: pe strada..
Foto 2: femeie cu copil care vand la o taraba alimente.
Foto 3: Camera mea, la etaj, in fata aveam o terasa mare unde mi-am petrecut multe seri privind cel mai frumos apus pe care l-am vazut vreodata.
Foto 4: Rodrigue si eu.
Foto 5: impreuna cu femeia care lucra ca menajera la hotelul in care am stat in prima noapte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu